Denumire științifică: Raphanus sativus
Nume comun: ridiche
Descriere generală: Această legumă provine probabil din Asia de Sud-Est, unde se mai găsesc unele soiuri sălbatice, fiind cultivate încă din cele mai vechi timpuri de greci și romani. Ulterior, a fost una dintre primele culturi europene care a fost introdusă în America.
În general, sunt cultivate pentru rădăcina lor tuberculoasă, comestibilă, dar frunzele sunt, de asemenea, comestibile în supe sau soteuri. Semințele sunt o sursă de ulei nealimentar, care servește drept bază pentru combustibili.
Soiurile pe care le avem sunt:
- ridichi „Johanna”
- ridichi „Saxa 2”
- ridichi de vară „Fulga”, de culoare albă
- ridichi de lună „Gentiana”, de forma alungită și culoare albă
- ridichi „Helga”, mici, rotunjite, roșii cu vârful alb
- ridichi „Runder Schwarzer Winter”, cu rădăcini mari (200-250 g), rotunde/turtite, cu coaja neagră și interiorul alb, cu recoltare în toamnă.
Date nutriționale: Bogată în apă și fibre, vitamina C, acid folic și minerale, precum potasiu și fosfor. Are puține calorii.
CONDIȚII DE CULTIVARE
Clima: temperată, în locuri cu soare direct sau umbră parțială, atâta timp cât există lumină puternică.
Sol: se adaptează bine, dar preferă solurile adânci, cu textură argiloasă și neutră, netolerând salinitatea și deficitul de bor.
Udare: solul trebuie să fie întotdeauna umed, fără a bălti.
Amestecuri: năsturel, salată verde, usturoi, morcov, varză, castravete, ardei iute, mazăre, spanac, fasole, hasmațuchi, pătrunjel, căpșuni, roșii.
Timp de semănat: din februarie până în iunie.
Perioada de recoltare: tot anul, cu excepția lunii august și septembrie, între 25 și 32 de zile pentru soiurile mici și până la 80 de zile pentru cele mai mari.